Bolile cardiovasculare omoară tot mai mulți sălăjeni

Mii de sălăjeni suferă de boli cardiovasculare, iar decesele cauzate de asemenea afecțiuni sunt tot mai multe și în județul nostru, conform datelor medicale centralizate. În luna decembrie 2024, Institutul Național de Sănătate Publică derulează campania de informare, educare și conștientizare cu privire la factorii de risc pentru bolile cardiovasculare. Campania vizează creșterea gradului de informare și conștientizare în rândul populației generale privind problematica bolilor cardiovasculare. Grupul bolilor cardiovasculare și cerebro-vasculare include afecțiuni ale inimii, boala vasculară cerebrală și boli ale aparatului circulator incluzând hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral. Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCV) continuă să rămână principala cauză de morbiditate și mortalitate în lume, reprezentând o provocare semnificativă pentru sănătatea publică. La nivel global, se observă o creștere importantă a proporției bolilor cardiovasculare, consecința a îmbătrânirii populației, de la 40 la sută la adulții cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani, la 75 la sută la cei cu vârsta cuprinsă între 60 și 79 de ani și la 86 la sută la cei peste 80 de ani. Decesele cauzate de BCV rămân alarmant de ridicate ca număr și se estimează că, la nivel global, în 2030 vor atinge cifra de 23 milioane, deși ratele generale ale mortalității s-au redus în ultimele decenii. În anul 2023, conform datelor de la nivelul cabinetelor medicilor de familie, bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică și bolile cerebro-vasculare) ocupau împreună cu boala hipertensivă, diabetul și bolile pulmonare cronice obstructive primele 5 poziții în ierarhia bolilor cronice. România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor, atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvate. Etiologia BCV este multifactorială, factorii de risc putând fi împărțiți în două categorii: nemodificabili și modificabili. Factorii de risc nemodificabili includ: factorii genetici, genul, vârsta și antecedentele heredo-colaterale. Factorii de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare sunt strâns legați de stilul de viață și de mediul înconjurător și includ consumul de tutun și produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viață sedentar, consumul dăunător de alcool și alimentația nesănătoasă. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea și hipercolesterolemia reprezintă, de asemenea, factori de risc importanți pentru accidentul vascular cerebral (AVC) și infarctul miocardic acut (IMA). Între factorii de risc care se asociază cu bolile cardiovasculare, consumul de tutun a fost identificat ca fiind cel mai mare risc de sănătate evitabil. Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru deces și dizabilitate în regiunea europeană, fiind responsabil de aproape un sfert din decese și 13 la sută din dizabilități, această regiune având cea mai mare prevalență a hipertensiunii arteriale din lume. Consumul excesiv de sare este principalul factor al hipertensiunii arteriale și ulterior al deceselor cauzate de bolile cardiovasculare, astfel încât reglementarea cantității de sare din alimentele procesate are potențialul de a avea un impact pozitiv asupra sănătății. Astfel, devine extrem de importantă conștientizarea de către populația generală a faptului că, în România, riscul cardiovascular la nivel populațional este unul crescut, românii au un risc mare de îmbolnăvire prin boală cardiovasculară, un risc mare de deces prematur prin boli cardiovasculare și o prevalență mare a factorilor de risc pentru boli cardiovasculare. Fiecare individ se poate implica activ în controlul și reducerea factorilor de risc cardio-vasculari. Cu ocazia acestei campanii, Institutul Național de Sănătate Publică reiterează faptul că renunțarea la fumat, reducerea cantității de sare, consumul de fructe și legume în cantitate optimă, activitatea fizică regulată și evitarea consumului excesiv de alcool, reduc semnificativ riscul apariției bolilor cardiovasculare. De asemenea, identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular permite instituirea unui tratament adecvat precoce. Creșterea nivelului de informare și conștientizare al pacienților cu factori de risc metabolici cu privire la importanța parametrilor care reflectă factorii de risc cardiovascular și importanța respectării recomandărilor și tratamentului prescris de medic, poate salva un număr important de vieți.